Valea Prahovei

Valea Prahovei, una dintre cele mai frecventate zone turistice ale țării, este străjuită de Munții Bucegi, la Vest și Baiului, la Est. Este locul ideal pentru petrecerea weekendului în afara Bucureștiului. Pe o distanță de numai 25 km se înșiruie 5 stațiuni turistice (Sinaia, Poiana Țapului, Bușteni, Azuga și Predeal), din care se poate porni în drumeții spre cabanele de pe înălțimile care le străjuiesc (Babele, Omu, Valea Dorului, Valea cu Brazi, Scropoasa, Cuibul Dorului, Caraiman, Diham, Mălăiești, Padina, Gura Diham, Piatra Arsă).

Aceste stațiuni au început să se dezvolte după ce Regele Carol I și-a stabilit în 1866 reședința de vară la Sinaia și după ce în zonă a fost construită o cale ferată internațională.

Cocheta stațiune Sinaia (120 km de București) s-a format în jurul Mănăstirii Sinaia, construită între anii 1690 și 1695 de spătarul Mihail Cantacuzino, după un pelerinaj la Locurile Sfinte (Muntele Sinai). Fermecat de împrejurimile Sinaiei, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege al României, a hotărât să-și stabilească reședinta de vară aici, construind, între 1875 și 1883, Castelul Peleș, care poartă amprenta stilului Neorenașterii Germane.

Astăzi, Castelul Peleș este accesibil turiștilor, care pot admira colecțiile sale de picturi și gravuri (Rembrandt, El Greco, Rafael, Correggio, Murillo, Velăzquez, Bruegel), sculpturi, armuri, medaiii, covoare orientale, piese de mobilier, costume de epocă, tapiserii flamande și franceze, vitralii elvețiene și germane din secolele XV-XVIII, cărți rare, ceramică japoneză, argintărie engleză etc.

CASTELUL PELEȘ PRIMĂVARA

CASTELUL PELEȘ VĂZUT DE LA COTA 1400

CRUCEA DOMNITORULUI MELICEȘTI

CASTELUL PELEȘ IARNA

Castelul Pelișor, din apropiere, a fost reşedința cuplului regal Ferdinand și Maria. Vila Luminiș din cartierul Cumpătu, care a aparținut renumitului compozitor George Enescu, a devenit astăzi Muzeul Memorial George Enescu.

Bușteniul este cunoscut drept „poarta Bucegilor”, fiindcă de aici pornesc majoritatea traseelor spre înălțimile Munților Bucegi, numiți „Alpii Răsăritenini”, pe ai căror pereți abrupți de stâncă alpiniștii pot experimenta aproximativ 250 de trasee cu grade diferite de dificultate.

Pârtia Kalinderu (cu o lungime de 1.500 m), amplasată pe un versant al Masivului Caraiman, la 1 km distantă de centrul Bușteniului, este dotată cu telegondolă, instalație de produs zăpada și instalație de iluminare. În 1990, o suprafață de 35.700 ha din Munții Bucegi a fost declarată Parc Național. La altitudinea de 1.800-2.000 m s-a dezvoltat o platformă de eroziune acoperită cu pajiști alpine (Platoul Bucegi), desfășurată pe aproximativ 10 km.

Pe acest platou s-au format, ca urmare a acțiunii factorilor climatici (vânt, îngheț-dezgheț) asupra rocilor existente, niște forme megalitice ciudate – Babele, Sfinxul, Ciupercile, Hermes, Zamolxe, care atrag aici sute de vizitatori în zilele de vară. În anul 1978, Bușteniul a fost legat de Platoul Munților Bucegi printr-un funicular. Telecabina Bușteni – Babele, cu o Iungime de 4.350 m, este cea mai lungă din țară și a treia din Europa.

Ce mai putem vizita pe Valea Prahovei!

Situata pe platoul Munților Bucegi, sub Vârful Babele, Cabana Babele din Munții Bucegi, se află la o altitudine de 2206 m. Munții Bucegi – România

Cabana Babele  de pe  Valea Prahovei, este legată de Hotelul Peștera de Iângă Peștera Ialomiței printr-o linie de telecabină. Pe platforma de pe Șaua Mare a Caraimanului, aflată la altitudinea de 2.291 m, se înalță impresionanta Cruce a Eroilor, cu o înălțime de 33 m.

Construită între 1926 și 1928, la inițiativa Reginei Maria, în amintirea ostașilor căzuți în luptele de pe Valea Prahovei în timpul Primului Război Mondial, crucea este montată pe un soclu înalt de 7,5 m, din beton armat placat cu piatră, de forma unui trunchi de piramidă, în interiorul căruia este montat un generator electric care alimentează cele 120 de becuri de 500 W, fixate pe conturul crucii.

Azuga, situată la altitudinea de 895- 950 m, este cunoscută drept un „paradis al schiorilor”. Complexul de sporturi de iarnă Azuga cuprinde: pârtia Cazacu, singura omologată de FIS în România, pârtia Sorica, piste pentru schi fond și randonnee (18 km), traseu pentru snowboard și schilifturi.

Predealul, străjuit de culmile Pietrei Mari, Postăvarului și Clăbucetului, s-a dezvoltat ca stațiune climaterică după anul 1918. Situat la altitudinea de 1.020-1.160 m, pe  Valea Prahovei, este dotat cu numeroase pârtii de schi (10 km), două telescaune și trei teleschiuri. Predealul este un loc ideal pentru amatorii de sporturi de iarnă; stratul de zăpadă persistă aici aproximativ 100 de zile pe an.

Tot pe Valea Prahovei, în sectorul subcarpatic, se află Breaza, cu un foarte apreciat teren de golf (Lac de Verde), şi Posada, reședința (1934) Marthei Bibescu, în care funcționează astăzi Muzeul Cinegetic al Carpaților.

STAȚIUNEA SLĂNIC de pe  Valea Prahovei –  Formată în jurul zăcămintelor de sare exploatate de peste trei secole (1685), această stațiune balneoclimaterică este situată în județul Prahova, la 40 km de Ploiești și aproximativ 100 km de București. În ciuda lipsei de infrastructură, localitatea are potențial și o certă vocație turistică. Aici se găsește cea mai adâncă salină din Europa, în prezent accesibilă turiștilor între orele 8-15:30.

Fosta Mină Unirea (1938-1970), aflată la adâncimea de 210 m, cuprinde 14 galerii cu înălțimea de 54 m și suprafața de 80.000 mp, unde temperatura este constantă, rămânând la 12°C, indiferent de anotimp. Pe vizitatori îi așteaptă terenuri de sport, volei, handbal, tenis și minifotbal, locuri de joacă pentru copii, curse de kart, jocuri mecanice, un bufet și un sanatoriu pentru tratarea afecțiunilor respiratorii.

În Sala Genezei veți putea admira sculpturi monumentale în sare, înfătişându-i pe Burebista, Traian, Decebal și Mihai Viteazul. Spre deosebire de minele de la Turda și Praid, cea de la Slănic nu a fost modernizata dar tocmai așa ii sporește autenticitatea.